Adrian Popescu

Adrian Popescu

Activitatea desfășurata la Institutul de Cercetări și

Proiectări in Telecommunicații (ICPTTc), București  1972-1986

Introducere

Acest document reprezinta o sinteza a amintirilor mele personale cu referinta la activitatea de cercetator desfasurata la ICPTTc, Bucuresti, in perioada 1972-1986. Aceasta activate este foarte importanta in cariera mea profesionala, datorit faptului ca eu mi-am dezvoltat atunci calitati profesionale si umane de baza care m-au ajutat ulterior in viata mea professionala desfasurata in Suedia. Principalele doua lectii pe care le-am invatat la institut, si care m-au calauzit ulterior, au fost, pe de o parte, sa accept si sa rezolv orice categorie de lucrari in telecomunicatii, indiferent de domeniul specific si complexitatea proiectului si pe de alta parte, atentie la numele si reputatia mea profesionala. Cu alte cuvinte, asta inseamna ca in ziua de astazi, nu ai voie pur si simplu sa faci greseli. Dupa cum stim cu totii, lumea in ziua de astazi tinde sa nu uite eventuale greseli facute in cariera profesionala, dar consecintele pot deveni catastrofale.

Date istorice

Eu am obtinut in vara anului 1972 diploma de inginer in telecomunicatii de la Institutul Politehnic Bucuresti. In perioada de studentie m-am imprietenit cu colegul meu Theodor Niculescu (Dody) si noi am obtinut amindoi cele doua locuri de munca disponibile atunci la ICPTTc.

Sansa mea si a colegului meu Dody a fost sa lucrez de la inceput cu Henry Sinnreich. Eu am primit astfel probabil unele din cele mai bune conditii pentru formarea mea profesionala. Trebuie mentionat de asemenea ca noi doi am fost alesi de Henry Sinnreich sa lucram cu el, celalalt sef de laborator Pana Liviu renuntind la noi. Desi Henry Sinnreich a parasit Institutul in 1980, el a reusit sa aduca o contributie decisiva la formarea grupului de cercetare Pulse Code Modulation (PCM), sa contribuie la cercetarea, dezvoltarea, implementarea si testarea primelor echipamente PCM romanesti si de asemenea sa ne invete lectiile de baza in desfasurarea unei  activitati de cercetare. Grupul de cercetare PCM s-a format de-a lungul anilor 1970-1980 si a avut mai multi membri. Acestia sint: Henry Sinnreich, Adrian Popescu, Dody Niculescu, Vasilescu Andrei, Carol Szabo, Gheorghe Lungu, Dobre Ion, Luminita Filip, Oaca Nicolae, Dan Podrumaru, Simion Victor, Rica Popescu, Pascan Constantin. Bineinteles ca au mai fost si alti membri care au contribuit la realizarile grupului, insa cu contributii mai mici. In general, se poate afirma ca anii petrecuti acolo, cu activitatile stiintice, realizarile si esecurile aferente, pot  fi clasificate in doua categorii. Acestea sint:

Anii 1970

Primii zece ani pot fi caracterizati ca o perioada de pionerat in cercetarea PCM romaneasca, cu entusiasmul, realizarile si esecurile aferente. Trebuie mentionat si faptul ca in acesti ani regimul comunist de atunci era acceptabil, populatia neducind lipsa de elementele de baza necesare pentru trairea unei vieti decente. Consecinta directa a acestui fapt a fost sub forma de relatii umane mai bune, fara conflicte serioase si deci si rezultatele stiintice au fost pe masura asteptarilor.

O characteristica generala este ca majoritatea membrilor grupului PCM erau tineri, entusiasti, dornici sa invete meserie si sa devina cercetatori buni. Pot afirma ca cel mai important rezultat al acestei perioade a fost sub forma formarii de cercetatori buni, pasionati de meserie si increzatori in sine si deci care indrazneau sa-si riste si capul pentru obtinerii de rezultate bune.

Anii 1980

Din pacate situatia in tara s-a deteriorat din ce in ce mai mult in anii 1980. Asta se datoreste lipsei totale de intelegere si respect pentru valorile umane aratate de conducerea politica a tarii, care din pacate a fost urmata si pe nivel local. Consecintele au fost dramatice, in ciuda faptului ca rezultatele stiintice au continuat sa fie bune. Pe plan local, la nivelul institutului, asta a rezultat in cresterea conflictelor de diverse natura (intre grupuri de cercetare, si chiar in interiorul grupurilor de cercetare) si, legat de asta, cresterea generala a nemultumirii membrilor institutului. Din cauza acestei nemultumiri dar si din cauza deteriorarii situatiei din tara, unii membri ai institutului au parasit tara si s-au stabilit in strainatate. Problema devine si mai complexa daca ne gandim ca „rezolvarea” problemelor si a conflictelor venea intodeauna de la comitetul local de partid care, in majoritatea cazurilor, avea in componenta sa membri nu tocmai competent si alesi pe baza meritelor politice. Pacat!

In general pot afirma ca acum, in anul 2015, privesc cu multumire si recunostinta inapoi la acesti ani, ce au fost decisivi in formarea mea profesionala si de asemenea ca om.

Proiecte de cercetare

Grupul PCM a lucrat cu un numar de proiecte de cercetare si dezvoltare. Urmatoarele proiecte sint raportate in perioada de timp 1972-1986:

Echipament de multiplexare primara PCM 30/32

Acest proiect de cercetare a avut ca scop cercetarea, dezvoltarea si instalarea pentru teste a echipamentului de multiplexare primara PCM cu 30 canale telefonice. Principalelesarcini stiintice au fost legate de dezvoltarea solutiilor pentru esantionarea si refacerea semnalelor vocale si de asemenea conversiunea analog-digitala si digital-analoga a semnalelor telefonice. Alte sarcini importante au fost legate de dezvoltarea multiplexorului digital de 2.048 Mbps. Eu am fost conducator de proiect si echipamentul dezvoltat a fost testat in conditii reale in reteaua telefonica din Bucuresti. Uzina Electromagnetica a preluat mai tirziu acest echipament in scopul introducerii in fabricatie de serie.

Sistemul de testare si evaluare era pentru conversiunea analog-digitala si digital-analoga.

Scopul acestui proiect a fost dezvoltarea unui sistem integrat pentru evaluarea automata a performantelor unui sistem de multiplexare primara PCM, cu interes particular supra codarii si decodarii PCM, cu alte cuvinte, conversiile analog-digital si digital-analog. O alta sarcina importanta a fost dezvoltarea unui sistem ce poate  fi controlat la distanta.

Echipament de semnalizare intre sistemul PCM si sistemul de comutatie Pentaconda

Acest proiect de cercetare a avut ca scop cercetarea, dezvoltarea si instalarea pentru test echipamentului de semnalizare intre sistemul PCM si sistemul de comutatie Pentaconda. Principalele sarcini stiintice au fost legate de dezvoltarea solutiei pentru folosirea sistemului de comutatie Pentaconda pentru transmisia de semnalizari intre echipamentele PCM. Colegul meu Niculescu Teodor a fost conducator de proiect si echipamentul dezvoltat a fost testat in conditii reale in reteaua telefonica din Bucuresti.

Echipament de linie pentru sistemul PCM primar

Acest proiect de cercetare a avut ca scop cercetarea, dezvoltarea si instalarea pentru teste a echipamentului de linie digital de 2.048 Mbps. Principalele sarcini stiintice au fost legate de dezvoltarea solutiei pentru compensarea atenuarii pe cablurile cu perechi simetrice. Andrei Vasilescu a fost conducator pe proiect si contributii importante au fost aduse aici de Carol Szabo. Echipamentul a fost cercetat, dezvoltat, implementat si testat in reteaua telefonica a orasului Bucuresti.

Echipament de linie pentru sistemul PCM secundar

Acest proiect de cercetare a avut ca scop cercetarea, dezvoltarea si instalarea pentru teste a echipamentului de linie digital de 8.448 Mbps. Principalele sarcini au fost legate de dezvoltarea solutiei pentru compensarea atenuarii pe cablurile cu perechi simetrice. Adrian Popescu a fost conducator pe proiect si contributii importante au fost aduse aici de Oaca Nicolae si Luminita Filip. Echipamentul a fost cercetat, dezvoltat, implementat, instalat si testat in reteaua telefonica orasului Bucuresti, intre centralele telefonice Calea Victoriei si Drumul Taberei.

Sistem de testare si evaluare a ratei erorilor la echipamente digitale de linie

de 2.048 Mbps si 8.448 Mbps

Acest sistem a fost dezvoltat pentru masurarea asa-numitei rata erorilor observate la echipamentele de linie de 2.448 Mbps si 8.448 Mbps. Sistemul a fost testat in conditii reale, ce au aratat functionarea corecta si, bazat pe asta, sistemul a fost introdus ulterior in fabricatie la ICRET.

Scrieti lui Adrian Popescu la adresa adrian.popescu@bth.se